Na-ti-o stramba ca ti-am dres-o!

Am schimbat putin populara locutiune verbala tocmai pentru ca ceea ce urmeaza nu este chiar o mostra de blog.
Aproape toti cei care ma cunosc stiu ca sunt rapidist. Toti cei care m-au intalnit in ultima saptaman au ajuns la concluzia ca ceva s-a schimbat la mine. Nici eu nu aveam vreo explicatie, dar un pseudoarticol inserat in www.rapidisti.ro m-a facut sa cred ca totul mi se trage de la seara de duminica trecuta de pe stadionul din Gruia. Nu am fost la meci cu toate ca aveam acreditarea in buzunar. A ramas neutilizata ca si cea de la CM din Germania ‘06. Respectivul pseudoarticol se referea la o declaratie a lui Gigi Corsicanu’ (autoimpaunat mahar al galeriei Rapidului) precum ca bine au facut jucatorii ca au lasat-o mai moale si au dovedit ca urasc Steaua. Dintro data am devenit irascibil si am comentat acel articol in subsolul acestuia (ceea ce va invit si pe dumneavoastra sa faceti cu acest articol, daca sunteti sau nu de acord cu el). M-am gandit sa citesc si selelalte comentarii (ceea ce si voi puteti face in subsolul acestei pagini dand click pe comentarii) si am avut placuta surpriza sa vad ca marea majoritate a comentariilor erau pertinente si se apropiau de al meu.

Iata cateva exemple:
Mihai
“… spiritul Rapidului nu inseamna sa urasca Steaua…”
borges-olive
“… e mai important sa fi inainte de toate RAPIDIST,…, decat sa fii anti- oi, anti- caini, etc…”
ZEVE
“… cunosc spiritul Rapidului de la ursitori si din perioada interbelica, dar la momentul actual nu prea mai seamana cu ceea ce a fost…”
arthur
“…daca mai continua cu ura asta viscerala pentru Steaua se strica tot spiritul competitiei si spiritul rapidist…”
iulian (comentariu vadit ironic pe tot parcursul sau)
“… spiritul Rapidului inseamna sa impiedici rivalii sa castige titlul, nu sa castigi tu… sa nu participe la Liga, nu sa participi tu,…; …mi-e rusine…”
fan Rapid
“…imi este rusine…, mare rusine… …ca au facut asa ceva…”

Interesante au fost si insertiile unor membri ai altor galerii:
Alexandru I. (fan stelist)
“…respecte sincere jucatorilor adevarati (n.r. - se refera la antenumitii Culai Lupescu, Rica Raducanu, Dan Coe…) si suporterilor adevarati, indiferent de culoarea tricoului…”
dinamo
“…ati intrat in aceeasi oala cu tata jan, netzoiu si toti blatistii; lumea va considera o echipa de suflet, frumoasa…, dar se pare ca nu mai e chiar asa…”

Am incercat sa pastrez ortografia si punctuatia originala, dar nu peste tot mi-am permis. Semnaturile lor (pseudonimele), le-am pastrat intacte. Narcisismul meu nu-mi permite sa va vaduvesc si de propriu-mi comentariu, de data aceasta integral:
“Corsicanul nu e rapidist. Corsicanul este doar seful unei gasti, bande sau cum vreti voi sa-i spuneti. Jucatorii sunt pe teren sa joace, iar suporterii sa-i sustina. Daca exista un Becali nu este neaparat sa existe si antiBecali.
In politica pentru ca exista UDMR s-a infiintat Vatra Romaneasca. Ce frumoasa denumire ar fi fost pentru o fundatie culturala…”

Tortul si tortura au acelasi plural

Cred din tot sufletul ca miscarea sportiva satmareana, chiar daca este bolnava, pe alocuri grav bolnava, viitorul ei nu este complet interzis. Este momentul in care candidatii la diverse posturi si functii vor incepe promisiunile. Precis ca, in paginile invatate pe de rost ale unora, se regasesc cel putin o sala de sport cu 3.000 de locuri, un bazin olimpic acoperit pentru inot cu 2000 de locuri (hartia suporta si obrazul asijderea) si un sprijin consistent al sportului in nu stiu cate zeci sau sute de mii de euro.
Pot reaminti in aceste randuri doar cateva din pierderile pe plan sportiv din ultimii 20-25 de ani:
- prezenta a cel putin 5 sportivi satmareni la JO (reprezentand sau nu cluburi satmarene);
- decaderea unor sporturi de echipa precum fotbalul, baschetul, handbalul, voleiul…
- mentinerea sporturilor individuale pe linia de plutire doar prin ardoarea si sudoarea sportivilor, antrenorilor si sectiilor sportive de profil (scrima, box, lupte, judo, tenis in cele doua variante,…);
Daca am lua fiecare sport in parte, si nu cred ca ar fi o prostie, am avea ce scrie pana la adanci batraneti. Am dat ca exemple, dupa cum ati vazut, doar sporturile olimpice deoarece in acest an se vor desfasura asemenea jocuri. In sporturile neolimpice putem spune ca am facut ceva pasi inainte, cu precadere in domeniul auto-moto (cu precadere Mani Gyenes), sporturi asiatice de contact sau culturism (iarasi un singur exemplu, Sandu Seres). Nu am dat prea mult inapoi in ceea ce priveste sahul si suntem in real regres la sporturi precum rugby, popice sau oina.
Un sondaj efectuat recent in judetul nostru, in care eu nu prea cred (am sa expun motivele mai in josul acestui articol), se spune ca 83,5% din cetatenii judetului sunt de parere ca infiintarea unui club puternic ar trebui sa fie datoria unui investitor privat. Parerea mea este ca procentajul este sau aberant sau rupt din context. Depinde cum au fost puse intrebarile si cum au fost “exploatate” raspunsurile. Este clar ca avem de a face cu o manipulare. In privinta unui alt punct de vedere, constructia unei sali polivalente, procentajul rezultat, 89,7%, este cmai aproape de adevar, dar tot incredibil.
Referindu-ma la un sondaj sunt obligat prin lege sa dau cateva detalii despre acesta.
- studiul a fost comandat, in final, de o persoana fizica satmareana(!?);
- a fost efectuat de firma Infomass din Iasi;
- au fost chestionate 1023 de persoane;
- a costat 4000 Euro (foarte putin pentru a fi credibil)
- declara marja de eroare de 3%
- structura etnica a respondentilor: 63% romani, 33,4% maghiari si 4,6% alte nationalitati (adica total 101%!!!!!!!!!!!!?).
Asadar va propun sa mergem la vot! Pe cine(?)… va las pe voi sa decideti.

PS As fi onorat ca atunci cand aveti ceva de comentat asupra articolelor pe care le scriu sa o faceti pe aceasta pagina. Puneti “soricelul” dumneavoastra mai jos la comentarii, apasati pe partea stanga a lui si inserati-va comentariul. Nu va ascund ca am ramas deziluzionat vazand ca nu prea a fost comentat articolul precedent si aveam de gand sa renunt la blog (marturie fiind timpul scurs de la prima postare si pana acum). Noroc ca mi-a fost adus la cunostinta traficul paginii respective si comentariile facute la colt de strada.
Daca veti comenta aici aceste pareri (pro sau contra) aveti ocazia ca si altii sa le cunoasca si sa va dea sau nu dreptate. Pentru informare, paginile ziarului nostru electronic sunt citite in medie de 18.600 de cititori saptamanal si rasfoite de peste 110.000 de ori (vizitatori/afisari). Se afla intr-o reala crestere. Pentru unii dintre dumneavoastra care s-au legat de articolul precedent le propun sa-si imbunatateasca vocabularul cu inca o cacafonie: “munca campului nu-i acelasi lucru ca campul muncii!”

08.08.08.08.08.08 si probabil 08

In a opta zi a lunii august din acest an, la ora opt, opt minute, opt secunde si probabil opt sutimi de secunda se va da , iarasi probabil, startul in a 29 editie a Jocurilor Olimpice (de vara).
Daca e bine sau rau ii las pe Catalin si TRU sa se confrunte. Daca se vor disputa sau nu, daca vor fi boicotate sau nu, asta ne intereseaza pe toti. Chiar daca Satu Mare nu sparge gura targului prin prezenta, pana acum doar Cristina Stahl (sigur) si Adrian Pop (putin probabil) au sanse de prezenta, fenomenul este mondial si nu prea a putut fi strans de gat pana acum.
Primele simptome au fost in Berlinul (1934) lui Hitler cand erau defavorizati nearienii si in special sportivii de culoare. Dupa cateva zeci de ani, tot in Germania, de data asta la Munchen (1972), a fost un atac terorist care a imputinat numarul sportivilor anuntati la starturi. A urmat boicotul de la Moscova (1980) initiat de SUA, urmat (crono)logic de cel de la Los Angeles (1984) initiat de blocul sovietic. Spre lauda noastra si, de ce sa nu recunoastem, spre beneficiul nostru, am respectat spiritul olimpic despartind in mod clar sportul de politica.
Pe vremea grecilor antici, in Elada, inainte in timpul si dupa Olimpiade, armele si scuturile erau uitate, razboaiele incremeneau si ura se disipa.
Sunt curios cum privesc satmarenii acest fenomen, de aceea va invit sa va dati cu parerea asupra evenimentului sportiv care, din nou probabil, ne va retine in fata chioscurilor de ziare, televizoarelor, sau bloggurilor.
Crezul meu? E ambiguu. pentru cei care au rabdare…
“Ma frang in zvonul ce va sa dea paloare campului de lupta cu discoboli si herculi. M-ascund de neputinta de-a duce torta nestinsa catre acropola, acolo in atrium. Ma dor tricourile asudate in lungi corvoade de munca si frustrari. Ma rog la fiinta si nefiinta sa plimb fervent buricele degetelor pe tastele primitoare cu vesti de la Cristina, Adi si tot Beijing-ul. Politica este flagelul Pamantului.”